M-am dus sa (mai) depun niste hartii pentru Penn si m-am intalnit in biroul cu pricina cu viitoarea mea colega de exchange (IEP-ista comunista). Tocmai discuta rezultatul alegerilor cu Barbara, tanti care are grija de noi astia care plecam la Penn. Am cerut voie sa imprim niste kestii si mi-am vazut de treaba. Dar discutia m-a prins usor usor si am avut parte de un regal fara egal dom'le!
Tipa a tinut o pledoarie comunista ca la carte, daca ar fi auzit-o sefii ei probabil ar fi decorat-o cu o secera ceva. Doar ca in mijlocul discursului revoltato-infocat inep sa-i curga lacrimi din ochi... hm, I don't get it. Aaaaaaaaaaaaaa! Plange, doamnelor si domnilor! PLÂNGE pentru ca Sarkozy a iesit presedinte. Uite cum se duce Franta de rapa! Ce ti-e si cu francezii astia, nu-si dau ei seama ca numai comunismul ii poate salva!
A Ha, Ha, Ha!
Discurs demagogic, surd la contra-argumente, cu tonul ala de indoctrinat irecuperabil.
Mai grav mi se pare altceva si de data asta nu-i de ras. Se pare ca in urma cu 5 ani s-au organizat niste alegeri fictive la IEP Lyon (Institut d'Etudes Politiques, un fel de academie, referinta incontestabila in domeniu). Si la alegerile astea fictive, la care alegatori au fost tinerii ucenici politicieni, in turul doi au iesit 2 formatiuni de extrema stanga! LCR (Ligue Communiste Revolutionnaire) si inca una de nu mai stiu cum ii zice. Desigur, toate astea relatate de acelasi personaj, cu mandrie si emfaza. Pai mie mi se strange pielea-n spate cand aud asa ceva.
No comments:
Post a Comment