Penn pride

Mai tare decat Berkeley, Georgetown, Johns Hopkins, Columbia! University of Pennsylvania, ladies and gentlemen!

Pills, american style

Ziceam de Zenith-ul meu cu doua antenutze... are 2 butoane in total, dintre care unul e 2 in 1: pornit/oprit si mai tare/mai incet. In diminetili meli imi place sa privesc stirile, pentru ca afiseaza constant si ora. Stirile sint presarate de reclame, parca mai des decat in tara.
Acum vreau sa scriu despre reclamele la medicamente. Sint o groaza! Nu doar gen eferalgan sau dulcolax! Medicamente din alea strong. In general, medicamentele strong au foarte multe contraindicatii, vezi Viagra. (Da, au reclama la viagra, o vad eu in fiecare zi). Reclamele astea au muzica optimista si imagini idilice de la inceput pana la sfarsit, de multe ori slow-motion. Toate sint la fel: la inceput iti arata cum o sa fie viata ta daca iei pastila-minune, apoi crescendo de optimism prin muzica si imagini, iar pe fundalul asta cineva recita contraindicatiile. Unele sint absurd de periculoase, cancerigene, pot cauza infarcturi si alte alea. Dar tu privesti in continuare la viata minunata pe care ti-o ofera pastila-minune si nu iei in seama vocea care-ti spuna c-o sa mori daca iei asa ceva. Aici intervine tactica media: intre doua mesaje, unul verbal si altul vizual, cel vizual primeaza si e asimilat mult mai usor. Toate se termina cu "call your doctor!".
Pastile pentru batrani in general, care-ti promit ca n-o sa surzsti, n-o sa ai osteoporoza, n-o sa faci cheag de singe pe creier sau infarct. Doar ca s-ar putea sa te doara capul, sa ai vederea in ceata, sa singerezi pana mori daca te intepi cu un ac.
In top, desigur, "Vivaaaa viagraaaa". Contraindicatiile sint asa de multe si de grave (provoaca moartea in combinatie cu nush ce medicamente sau dak ai probleme cu inima etc etc), ca oricum daca ai trecut de o anumita varsta mai bine stai linistit decat sa-ti asumi atatea riscuri. Ce sa zic, americans do live on the edge!

Nebanuitele avantaje ale berii

Life's so great some times!

Ieri am incercat sa bem bere la terasa, ca sa putem fuma, eu si colega mea de apartament din germania cu care impartasesc viciile. N-am reusit, asa k am cumparat bere separat si ne-am dus cu ea pe banca in parc. Adica in campus, pe aleea principala. Rezultatul: "you look so sexy!" N-am crezut niciodata ca pot primi complimente doar pentru ca beau o bere!
Partea a doua: pentru ca am invatat cum merg lucrurile pe aici, azi am fost "on the beach"(!!!) adica peluza din fata caminului. (Da, toata lumea zice asa cand e vorba de peluza si mi-a luat ceva timp sa inteleg ce inseamna "on the beach"). Ei... la etajul meu, 4, sint numai freshmen - adica studenti in primul an, din aia scapati de acasa. Se pare ca noi sintem singurele care avem drept sa cumparam alcool pe tot etajul. Acu vreo 2 zile a venit unu sa ma intrebe foarte serios daca n-am cumva weed. M-am amuzat, nici n-as sti de unde sa incep sa caut, dara mite sa mai si fac rost by my self! Azi a venit iar cu pas sigur catre noi, eu m-am grabit sa-i spun k nici de data asta n-avem weed. De fapt venise sa-mi spuna ca maine face el rost si deci sa impartim. Si nici macar n-a vrut sa-i cumpar bere! Dar satisfactia de-a te simti cool cand ai sa dai si la altii e nepretuita!

Frat party

Informatia circula intr-un ritm infernal aici, si nu de putine ori mi s-a intamplat, saptamana trecuta, sa aflu a doua zi ca ieri ar fi trebuit sa fac asta sau aia. Dar daca e ceva ce atrage toate privirile, urechile, ochii, e sitagma "frat party". Cu atat mai mult in perioada asta, cand studentii vin in campus si fratiile "introduce themselves".
Am prestat asadar frat party aseara, intr-o boxa de casa din aia de pe la inceputul secolului, plasata strategic pe aleea principala a campusului, Locust Walk. Aleea e umbrita romantic de copaci, are mozaic pe jos si pe una dintre banci e o statuie a lui B. Franklin (parca) asezat pe banca. Ziua se fac poze langa Ben, iar noaptea tinerii nelinistiti pipi pe el.
Ei, de afara casa arata normal si nu razbatea decat un zgomot foarte vag de la subsol, pe care probabil nu l-as fi auzit daca nu ma opream din mers. Am batut la usa destul de mult, intr-un tarziu ne-a deschis cineva, s-a uitat lung la fetele noastre si ne-a indicat drumul spre "basement" dupa ce a dat la o parte caramida din usa. In urma noastra usa a fost baricadata pe dinauntru cu o canapea, semn ca deja se facuse tarziu si cam gata cu noii sositi. Cum mai vazusem noi prin filme (noi toti fiind exchange students, adica europeni cu capul pe umeri) nu ne-am dus direct in tha basement ci la etaj. Acolo am vazut noi ca se tin cele mai tari petreceri. Intr-adevar, cateva petreceri marunte, in camere mici, fiecare cu muzica si barul lor.
"Fratii" sint de treaba pana se imbata. Iar daca se imbata, e intotdeauna un alt "frate" prin preajma care sa-l linisteasca si sa remedieze situatia. De baut s-a baut bere light (!!!) nici macar nu sint sigura ca avea alcool! Avea in schimb "Government Warning" inscris, deci poate doar o cantitate infima. Am aflat apoi ca e cea mai ieftina bautura alcoolizata, mai ieftina decat cola. Butoaie mari pline cu gheata si cutii cu bere din asta ciudata. Miros innecacios de bere, sufocant de cald si hip-hop/r&b, gagicute cu pielea la vedere si gura pana la urechi. De fumat afara, adica in spate pentru ca usa din fata era blocata de canapea. Dar nu in fata usii, ci pe scari, la 15 picioare de intrarea in casa obligatoriu!
In orice ca, e ataaaaat de coooool sa mergi la frat party! N-ai facut nimic daca a doua zi nu reciti cu intonatie "I was sooooo drunk last night! No, you don't get it, I was sooooooooooooooooooo drunk!" And the more you say it, the cooler you are!

New York

The city where everything had to be done yesterday.

Diverse

Am fost la cumparaturi azi. De duminica pana acum n-am avut timp sa-mi iau de mancare, adica chiar N-AM AVUT TIMP. Se spune despre americani ca sint tot timpul pe fuga... de cand am venit am mancat numai mic-dejunuri in picioare sau in mers.
La grocery store au numai mancare americana, adica din aia cu multe grasimi si cu gust de plastic. Am gasit insa Kefir! Si asa ceva nu cred ca se gaseste in Franta. Dar chestia cea mai tare mi s-a parut aia cu paturile. Sa ma explic... La raionul de produse refrigerate era mai frig decat in orice alt raion de felul asta in care am mai fost eu vreodata. Pe de alta parte, la Philly vremea e innabusitoare in perioada asta, mai ales ca e umezeala. Ei, cand esti in fata frigiderelor uiti de caldura de afara si nu stii cum sa pleci mai repede de acolo, eventual alegi ceva la intamplare. Doar ca in fata frigiderelor erau puse strategic niste cosuri cu paturi la promotie. Frumusete de paturi, din lana, moi si catifelate, mai mai sa pun una in cos. And that's the trick! Nimeni n-are nevoie de paturi pe vremea asta, dar la zece grade ar putea parea o solutie de bun simt.
Pana acum am mancat pe la fast-food-uri. Toata mancarea are acelasi gust, anuma mult mai condimentata decat de obicei. Indiferent ca e un sandvis cu pui sau o supa de legume, toate au acelasi gust.
Dar am frigiderul meu, sint pionier. Un frigider de capatat, la care usa se deschide de tot, adica ramai cu ea in mana. Dar macar il am in camera, ceea ce e mare lucru. Si mai am si un cuptor cu microunde, tot de capatat. Pentru ca am venit printre primii in camin anul asta, tanti care se ocupa de curatienie mi le-a trantit in fata usii a doua zi dimineata. Dupa care mi-a mai bagat pe gat si un televizor Zenit, din ala cu antena, fara telecomanda, de cauti posturile manual, dupa frecventa. Are sarmul lui, ce sa zic, vintage! Ideea e ca studentii de anul trecut care au plecat si nu le-au putut lua cu ei sau nu le-au vandut pentru ca nimeni nu le cumpara, le-au lasat aici. Acu ma intreb ce s-o fi intamplat cu salteaua mea de la Lyon, pe care am lasat-o acolo din aceleasi motive :)
Oricum, nu mi-e dor de Lyon si nu-mi place cand sint cu francezii de la universitate si vorbesc franceza intre ei. In schim e un deliciu cand vorbesc engleza :)

Am ajuns

...in tara fagaduintei. Inca nu mi-am revenit dupa experienta cu schimb de fus orar. Ieri am ajuns in camera pe la 17h, am adormit dupa juma' de ora si m-am trezit noaptea. A fost naspa. Inca nu dispun de materiale conectabile, in speta laptop, asa k lustruiesc de zor tastatura de la biblioteca. E frustrant. Ieri si azi am alergat in toate partile dupa hartii si acte si docomente. E incredibil cate sint de facut! Mai multe decat in Franta!
Bah.. nici nu stiu cu ce sa incep, sint atat de obosita! Drumul a fost lung, lung tare, iar in avion a fost frig, frig de tot. Ne-au dat niste paturi sigilate ca sa ne invelim, stiau ei ce stiau. The fun part a fost k am avut televizor individual! Adica implantat in scaunul din fata, cu optiuni pt filme, seriale, muzica, jocuri etc etc. Aaa, si mancarea! Mancarea a fost excelenta! Airfrance rulz!
Incep sa cred k am o carma speciala, in prima seara am avut un gandac imens in camera. Pana m-am dus sa chem pe cineva sa-l casapeasca, iel iesise deja pe hol...
Aici e cald si umezeala, cam greu de suportat.
Stiu ca e dezorganizata informatia, promit sa revin cu amanunte relevante.